As fi putut sa nu il cred?
La pachet cu centrala termica pe care am cumparat-o (si montat-o) zilele trecute a venit si tubul prin care sunt evacuate gazele. Bucuria pisicutei, as spune! S-a facut imediat stapana pe cutia tubului, probabil pentru ca in ea are impresia ca este in siguranta, ca este camuflata perfect, la adapost de pericole si de priviri indiscrete. Mi-a zburat gandul la propria noastra intimitate, la nevoia de a putea visa o clipa pentru eternitate, la dorinta de a putea scrie fara teama ca vom fi judecati de catre cunoscuti si necunoscuti, la toate momentele in care ne-am dorit sa trecem nestiuti prin viata sau sa putem fi singuri cu gandurile noastre.
In timp ce filozofam la cele de mai sus, un oarecare m-a contactat pe facebook, intrebandu-ma daca este gata cafeaua. Nu ne cunosteam, nu il aveam in lista de prieteni, nu imi placeau greselile gramaticale pe care le facea, nu imi placea modul in care ma abordase. L-am intrebat daca are ceva important sa imi comunice si mi-a spus ca „o nins in tara”, lucru care m-a amuzat. I-am mai dat o sansa. Si-a dat in petic imediat: a vrut sa stie ce zodie sunt, apoi sa imi spuna nu stiu ce banc. Inca politicoasa, i-am raspuns ca am foarte multa treaba si nu sunt pe facebook la agatat. I-am recomandat sa imi citeasca blogul, daca vrea sa afle mai multe despre mine. „daca as sti si citi as faceo cucea mai mare placere”… As fi putut sa nu il cred? 🙂
Posted on octombrie 25, 2014, in Vieneland. Bookmark the permalink. 4 comentarii.
vieneland.wordpress.com 
Asta imi aminteste de o dimineata de duminica, pe vremea cand eram eu, husband si un colocatar aciuat in sufrageria noastra. In timp ce eu aveam preocupari ‘telectuale, gen scris articole despre politici europene, baiatul nostru exclama (printre altele): „Uite ca s-a facut 3 lei kg de usturoi la Barlad!”. Rar mi se intampla sa raman muta… A fost unul din momente. :)))
Asa cum am ramas eu acum, citind comentariul tau… Doar rad… :))))))
Zilele trecute mă contactează unu’, cu poză frumoasă, zice „salut, ai cameră?” Da’ io, de colo, am! Am 2 camere, o bucă…tărie și am și baie. Tu?” Da’ el zice: „nu înțeleg!”. Atunci io, ca să înțeleagă băiatu’ îi zic: ” am camere!” Da’ el de colo, „păi, dă-mi una!” Una peste bot îmi venea să-i dau. Caut fotografia lui cu un program de căutat poze de pe net și-mi dă „jde” miii link-uri la poză. Îi trimit și lui și îl întreb în zeflemea:” care din ăștia ești?” Da’ el, iar: ” nu înțeleg!” Tu-ți înțelesu’, apăi cre’că tu înțelegi numai cu mâna. După ce îți dau cameră.
L-am șters, că mă scotea din pepeni! 🙂
Tu scrii cu talent,cu furie,cu patima,esti imprevizibila.Te citesc cu mare placere.Tu esti Vienela si cine te abordeaza nu mai abandoneaza blogul.Te pup cu drag,