Guest post

Stiu ca prin blogosfera oamenii mai scriu din cand in cand si pe blogurile prietenilor, in primul rand pentru a se face cunoscuti in randul altor cititori, dar si pentru ca un guest post le aduce un link important in plus sau poate doar pentru ca au ceva de spus si, din diverse motive, nu vor sa o faca pe propriul blog. Am incercat si eu intr-o perioada sa invit bloggeri la acest joc. Mi-as fi dorit sa existe o zi pe saptamana in care sa postez pe vienela.ro numai guest posturi, insa nimeni, dar absolut nimeni nu s-a aratat interesat. Pe privat, o prietena mi-a spus ca oamenilor le este teama, ca blogul meu este mult prea pesonal si ca cititorii mei probabil nu ar aprecia un autor „strain”. Singura care s-a incumetat sa faca acest lucru a fost Adriana Tirnoveanu si tare mult m-am bucurat, mai ales ca ea nici nu era blogger pe vremea aceea. Mie inca nu imi vine sa cred ca acela a fost/este motivul pentru care oamenii se fac ca ploua cand lansez invitatii la guest post. 

Voi mai incerca o data, poate cineva isi face curaj si se ofera sa sparga gheata. Nu ma intereseaza subiectul abordat, nu cer un anumit numar de cuvinte, nu doresc linkuri. Desigur, ma astept ca articolul sa fie scris corect din punct de vedere gramatical si sa nu jigneasca pe cineva. Asadar, daca doriti sa scrieti pe vreunul dintre blogurile mele, dati un semn!

Anunțuri

Posted on Octombrie 8, 2015, in Uncategorized. Bookmark the permalink. 13 comentarii.

  1. Vienela, și momentul acela a fost o intamplare. Frumoasa, dar o intamplare. Și oamenii preferă fb-ul, interacțiunea directă. Până și eu prefer asta, de folosesc blogul doar pentru adăpostit povesti. In plus, e ușor a scrie versuri, cand nimic nu ai a spune. Nici eu nu știu daca am reușit sa scriu acel ceva unic și deosebit care sa ma scoata din zona obișnuitului. Suntem cu toții intr-o zonă de confort și rar o părăsim. Sper sa găsesti curajoși. Eu iți multumesc și acum, nu voi uita ca liniștea si siguranta mea au inceput cu niste cuvinte la tine. Spun liniște și siguranta, referindu-mă clar la cea care sunt acum, detașată de vorbele celor din jur, știind că n-aș fi îndrăznit să mă gândesc la scris, dacă nu erau și astfel de începuturi. De 3 zile recitim blogul, cu inceputurile mele care par mai faine decat astea in care m-am luat in serios. Oameni bun, scrieți-vă bucuria și scrieți-o aici. Merită! Te îmbrățișez! Apropo, sa stii ca n-am văzut notificare pe wp, ci tot de pe fb..am intrat. Metehne vechi.

    • Multe noi inceputuri sunt datorate intamplarii. Chiar si faptul ca scriu pe un blog cu .ro in coada e tot o intamplare. Poate daca nu l-as fi cunoscut pe Rusanu, daca lui nu i-ar fi placut cum scriu, as fi ramas pe blogspot, caci aveam „un site atât de urât, încât în DEX, în dreptul cuvântului urât era un screenshot cu blogu’ ei”, ca sa il citez. :)))

  2. Vienela,
    Și eu, în vremea în care nu aveam propriul blog, am fost invitat să așez niște fotografii și cu ceva însoțitor, pe blogul unui prieten, cu care comentam de mai multă vreme. Dar această invitație nu a făcut decât să mă ambiționeze să-mi fac propria mea ogradă. Așa au apărut încercările mele de gânduri. Nu aveam și nu am idei preconcepute sau alte… Pur și simplu mi-a părut normal să-mi inițiez un blog. Este drept, ca să comentez îmi făcusem un cont pe WP.
    Nici eu nu m-aș da înapoi de la găzduirea cuiva pe blogul meu, iar eu chiar nu cred că aș putea fi suspectat de încercar de a profita pentru ceva like în plus, link-uri sau chestii asemănătoare, căci nu mă interesează valorizarea blogului. Eu nu pot scrie la comandă, sau „pe temă dată”, așa că…

    • Da, e posibil ca o astfel de invitatie sa ambitioneze omul dornic sa scrie.
      Gazduirea unui guest post nu aduce intotdeauna linkuri noi spre site-ul gazda. Eu imi doresc doar un suflu nou, caci sunt extrem de obosita si parca nu as vrea sa las blogurile goale daca iau o pauza. :))

      • Aici ar fi mai multe de spus. Ar trebui ca cel ce scrie la tine, să și rezoneze cu stilul blogului tău.
        De fapt, n-ar trebui să-mi spun părerea, căci avem stiluri diferite, moduri diferite de a înțelege rostul unui blog. Eu, spre exemplu, dacă nu am dispoziția necesară, pur și simplu nu scriu. Știu că vine vremea în care voi avea subiect, voi avea chemare, iar atunci voi scrie. Știu, pot să-mi pierd cititori în felul acesta, dar la mine nu știu cât de mult contează asta, căci eu scriu în principal pentru mine.

      • Eu am invitat oamenii sa scrie, dar asta nu inseamna ca as posta pe blog orice bazaconie care sa nu semene cu bazaconiile mele. :))

  3. Poate-o să fac eu o vizită pe blogul tău de pisici…
    Dar nu acum, aştept până când o să mă simt destul de inspirat şi de curajos ca să intru printre cele patru zgâtii ale tale… 😀

  4. Eu ti-am promis si iti voi scrie pe blogul felinelor ….putina rabdare cer doar , dar ca si amicul Griska (intelept motan) astept sa am un strop de inspiratie in plus 🙂

  5. Ar fi interesant sa fac si eu asta , insa ma abtin , abia scriu in proria-mi batatura…. 🙂

  1. Pingback: Schimb de linkuri | Iubesc Viaţa

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: