Sa invatam de la altii

Am renuntat la ultimul loc de munca dintr-un impuls, dupa ce m-am certat rau cu o sefa despre care nu aveam o parere prea buna. Nu am regretat nici o clipa, caci mi s-au deschis alte porti, mai interesante. Dar asta nu inseamna ca nu mai stiu cum este la job, care sunt salariile angajatilor si cat timp (nu) ii ajung unui om banii pentru care munceste cate 8 – 10 – 12 ore pe zi. Cunosc pe cineva care s-a angajat de cateva luni la o fabrica din orasul nostru. Printr-o firma intermediara, ca asa merg treburile la noi in tara. Primeste salariul minim pe economie si bonus lunar un pachetel cu doua dintre produsele care se fabrica la locul sau de munca. Luna aceasta a primit si prima. Un avans de 100 de lei din salariul urmator, un soi de imprumut necerut. Probabil si angajatorii isi dau seama ca minimul pe economie nu poate ajunge pentru toate cate sunt de platit si de cumparat. 

Cu toate astea, nimeni nu face absolut nimic pentru a schiomba in bine ceva. Diferentele sociale si financiare sunt tot mai mari. Unii abia isi mai duc zilele de azi pe maine, iar altii castiga atat de mult, incat ma intreb uneori ce fac cu atatia bani. Poate ca ar trebui sa invatam de la altii, sa le oferim angajatilor mai mult, daca vrem sa ii pastram. Nu stiu daca ati observat, dar oamenii migreaza de la un loc de munca la altul mai ceva decat lacustele de pe un camp pe altul. Toti spera la o viata mai buna, la ziua cand vor scapa de saracie, de griji, de probleme, de acel minim pe economie care abia ajunge pentru plata facturilor. Nu se intampla niciodata, dar oamenii spera, bieti. Si dispera…

Persoana despre care povesteam mai sus lucreaza doar 8 ore pe zi, cinci zile pe saptamana, dar sunt altii care muncesc pe aceiasi bani zi lumina. Nu-mi spuneti ca nu au invatat carte. Sa presupunem ca toti ar invata. De unde sa vina miile de euro pentru fiecare dintre ei? Citeam zilele trecute un articol despre www.black-studio.ro. Fetele care se angajeaza acolo primesc un bonus de angajare de 500 de dolari. Bonus de prezenta 50 de dolari. Bonus de compatitivitate de 300 de dolari. Salariu fix de 2000 de lei. Nu stiu exact ce fac ele acolo, insa ma frapeaza diferentele care exista intre salarii in tara noastra si mai ales intre bonusari. Si stiti ce e mai grav? Ca am impresia ca lucrurile merg din rau in mai rau pentru cei care primesc un amarat de minim pe economie. Poate chiar ar trebui sa angajatorii sa invete de la altii… 😦

Anunțuri

Posted on Aprilie 20, 2016, in Informatii. Bookmark the permalink. 3 comentarii.

  1. Sunt de acord cu tine. Foarte mulți sunt prinși, suntem prinși ca să nu mă scot pe mine din ecuație, suntem prinși și captivi într-o morișcă din care e foarte greu să ieși. Nimic nu merge bine în țara asta, nicio șansă pentru multe generații!!! Singura cale e să te rupi și să iei calea pribegiei… cine poate!!!

  2. Nu sunt angajatori cumsecade,dar nici angajati uneori.Am vazut cum lucrezi 10 ore pe zi cu 700,dar si unii care cer un salar astronomic si nu stiu sa faca nimic.E tare complicat!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: